Personalități marcante
Eugeniu Ureche – actor dramatic, cântăreț de opera, adică liric, recitator, artist plastic, actor de cinema s-a născut pe date de 20 martie 1917 în satul Hîrtopul Mare, pe atunci centru de voloste, unde neamul Ureche avea trainice rădăcini.
Tatăl său Vasile Ureche a fost protopsaltul Catedralei Nașterea Domnului din Chișinău și oficia slujbe religioase alături de părintele diacon și compozitorul Alexandru Cristea și părintele Mihail Berezovschi. A învățat la Liceul „B.P. Hasdeu” din Chișinău (1928-1934) și la Conservatorul „Unirea” din Chișinău (1934-1938). Eugeniu Ureche își amintește că părintele Cristea, autorul muzicii imnului „Limba noastră”, i-a împrumutat pianul ca să se pregătească pentru a intra la Conservator.
A fost solist al Ansamblului de cântece și dansuri „Doina” al Filarmonicii (1942-1944), solist al Teatrului de Operă și Balet (1955-1959) și actor al trupei Teatrului muzical-dramatic „A.S. Pușkin” (1945-1979). A colaborat cu Radioul Național, studioul „Moldova-film”, studioul „M. Gorki”, studioul „А. Dovjenco”. S-a manifestat ca actor dramatic, cântăreț de operetă, solist de operă, interpret de muzică populară, regizor și scenograf.
A interpretat și înregistrat la Radio Chișinău piese, inclusiv creații clasice semnate de W.A. Mozart, G. Verdi, D. Fedov, V. Baronciuc ș.a. A interpretat rolurile Mefisto (Faust de Ch. Gounod), Ramfis (Aida) Sparafucile (Rigoletto de G. Verdi), Gremin (Evgheni Oneghin de P. I. Ceaikovski), Karas (Zaporojanul de peste Dunăre de S. S. Gulak-Artemovski), Bonzo (Madame Butterfly de G. Puccini), Demonul (Demonul de A.G. Rubinstein), Atanas (Trembita de I. Miliutin) etc. A jucat în filmele „Leana”, studioul „M. Gorki” − preşedinte de colhoz (1955); „Andrieş”, studioul „А. Dovjenco” de la Kiev, Strîmbă-Lemne (1955); „Melodii moldoveneşti”, „Moldova-film”, atamanul Condrea (1955); „Răsăritul zbuciumat”, „Moldova-film”, moşierul (1984).
În calitate de actor dramatic și cântăreț de operă își înscrie în palmares peste o sută de roluri din repertoriul național și universal.
Eugeniu Ureche a fost unul din puținii actori generos înzestrați de natură cu toate harurile posibile: statură mândră, făloasă, chip expresiv, de o mobolitate fascinantă, voce limpede, tăioasă, metalică de tenor, gestică plastică și sugestivă.
În 1979 pleacă din teatru, nu însă și din artă și rămâne a fi preocupat de artele plastice – pictură, sculptură și giuvaiergie.
Eugeniu Ureche s-a născut Patriarh al teatrului din Moldova și a dus greul acestei cruci în pofida tuturor intemperiilor politice, el a fost artistul care a repus în valoare virtuțile cuvântului românesc și a profesat un teatru al nobleței, un teatru elevat și aristocratic.
Pentru menținerea veșnic vie a imaginii acestui ilustru fiu al Basarabiei la Biblioteca Publică din satul său de baștină îi poartă numele și organizează Concursul Raional al Declamatorilor „Eugeniu Ureche – un munte de talent”. Acest concurs are continuitate,deoarece duce la descoperirea noilor talente și la promovarea creației actoricești a regizorului, scenografului, interpretului și maestrului în arte plastice Eugeniu Ureche.
Constantin Matei, doctor habilitat în geografie, profesor universitar, Laureatul Premiului de Stat, fondatorul Școlii de Geografie Umană în Republica Moldova s-a născut în anul 1940 în satul Hîrtopul Mic.
Constantin Matei, înzestrat cu remarcabile calităţi intelectuale şi morale, spirit deschis dialogului şi ideilor s-a dedicat cu tenacitate şi interes profesiunii alese, rezultatele fiind reflectate în zecile şi sutele de monografii, manuale, lucrări metodice, articole ştiinţifice etc., prin care Dumnealui a contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi învăţământului în ţara noastră, în mod deosebit – în domeniul demografiei, geografiei, economiei mediului. Domnia Sa mai este şi un manager iscusit, un pilon al ştiinţelor geografice şi demografice din Republica Moldova, dând dovadă de responsabilitate, ingeniozitate şi de o forţă de muncă de invidiat. Profesorul universitar Constantin Matei mai este cunoscut ca un patriot al neamului, verticalitatea lui a fost şi este călăuză pentru foarte multă lume.
Bun cunoscător al izvoarelor scrise, atent şi competent cercetător, împătimit al investigaţiilor istorice, Profesorul Matei este, neîndoielnic, unul dintre cei mai valoroşi specialişti din domeniul geografiei. Spirit deschis dialogului, generos, totdeauna dornic să fie util şi prezent în activitatea de cercetare, Profesorul Matei şi-a câştigat un bine meritat respect din partea specialiştilor din RM şi din străinătate, dar şi din partea discipolilor pe care îi îndrumă, în calitate de conducător de doctorate.
Dl. Matei este iniţiatorul fondării specialităţii Geografie şi Managementul Mediului, în cadrul ASEM, cu lansarea câtorva promoţii de absolvenţi foarte utili pe piaţa forţei de muncă pornind de la imperativul: dezvoltare economică-dezvoltarea durabilă a teritoriului. Domnia sa este autorul lansării primului masterat de profesionalizare în Demografie şi Economia Populaţiei în Republica Moldova, care are misiunea de a forma specialişti într-un domeniu foarte important şi sensibil cum este cel al demografiei, cu rezonanţă asupra mai multor domenii de activitate, sau chiar pentru viitorul acestei ţări.
Paulina Zavtoni s-a născut la 26 octombrie 1941, a absolvit Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău. Primele roluri le-a jucat în cadrul cercului dramatic de pe lângă „Moldova-film”, în spectacolele „Lanţul slăbiciunilor” şi „Soacra cu trei nurori”.
Aici a fost remarcată de Nadejda Aroneţchi. Devenind regizoare a noului Teatru „Luceafărul”, Nadejda Aroneţchi a invitat-o în trupa de actori și a montat piesa „Copilul nimănui” după I. Şkvarkin, rolul principal încredinţându-l Paulinei Zavtoni. Din anul 1963 Paulina Zavtoni este angajată la Teatrul pentru Copii și Tineret „Luceafărul”, slujind această scenă de 48 de ani și reprezentând prima generaţie de luceferişti, care a pus baza tradiţiilor actuale ale teatrului, recunoscut în anii ’70 drept unul dintre cele mai vestite din URSS. Datorită talentului și capacității extraordinare de muncă numele Paulinei Zavtoni devine unul de referință, ea fiind angajată aproape în toate spectacolele, de regulă, în roluri principale, adesea avându-l ca partener pe soţul său, regretatul Spiru Haret.
Paulina Zavtoni a realizat mai multe roluri din dramaturgia clasică: Luluța în „Chirița în provincie” de V. Alecsandri (1969), Fecla Ivanovna în „Căsătoria” de N. Gogol (1965, 1980); Evlavia Andreevna în „Nevolnicele” de A. Ostrovski (1973), Natalia Ivanovna în „Trei surori” de A. Cehov (1983), Lizeta în „Jocul dragostei și al întâmplării” de P. Marivo (1970), Vera în „O vânătoare de rațe” de A. Vampilov (1976), Șarlota Ivanovna în „Livada cu vișini” de A. Cehov (2008) etc. Evoluează cu succes în piesele dramaturgilor moldoveni: Paulina în „Păsările tinereții noastre” de I. Druță (1972), Ioana în „Pe-un picior de plai” de I. Podoleanu (1970) etc. Pentru Paulina Zavtoni este caracteristic tonul patetic în rolurile de natură romantică și atitudinea ironică în piesele de factură comică. Maniera sa de creație se reliefează și în evoluțiile sale la radio și televiziune cu prezentarea de versuri şi proză ale celor mai valoroşi autori naţionali, spectacole literar-artistice, literar-muzicale şi dramatice. Paulina Zavtoni activează și în cadrul Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, împărtășind din bogata experiență și măiestria scenică tinerilor și fiind singura actriță cu titlul de conferențiar universitar.